PREZENTARE ȘCOALĂ

• ELEMENTE DE IDENTIFICARE ALE UNITĂTII ŞCOLARE:

• Denumirea şcolii: ŞCOALA GIMNAZIALĂ CRUCEA
• Adresa: Str. Principalǎ nr.47
• Tel/fax 0230/575666 ; e-mail: scoalagimnazialacrucea@yahoo.com, site-ul şcolii: www.scoalagimnazialacruceasv.ro
• Tipul şcolii: şcoală gimnazială, cursuri de zi
• Orarul şcolii: 8.00-14.00 – un schimb
• Limba de predare: limba română

• DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

a. Date geografice:

Teritoriul comunei Crucea este situat în nordul Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali, pe Valea Bistriţei, în sudul judeţului Suceava.

Aceasta ocupă depresiunea intramontană alungită Chiril-Crucea, aflată la contactul dintre Munţii Rarău,Stânişoarei cu munţii Bistriţei, în aval de Cheile Zugrenilor.

Oamenii de aici au depăşit asperităţile impuse de natură, au reuşit să se acomodeze găsind locuri prielnice pentru fixarea aşezărilor şi utilizarea resurselor oferite de natura montană.

Valea Bistriţei este o axă importantă de legătură între judeţele Suceava şi Neamţ sau mai precis între oraşele Vatra Dornei şi Piatra Neamţ. Pe această axă se află comuna Crucea la o distanţă de 35 km de Vatra Dornei şi 120 km fată de Piatra Neamţ, pe DN 17 B. Distanţa de la Crucea până la municipiul Suceava, reşedinţa judeţului, este de 150 km.

La confluenţa unor pâraie cu râul Bistriţa se află toate satele comunei: de la NV către SE se înşiră: satul Chiril (9km de centru;satul Cojoci (7 km de centru);cătunul Lunga şi satul Satu Mare (2 km de centru);satul Crucea(centrul comunei), apoi cătunele Toance şi fosta colonie minieră Leşu Ursului (7 km).Suprafața comunei este de 1275,5 kilometri pătraţi.

Coordonatele geografice care se întretaie în mijlocul comunei sunt: 47˚22́ latitudine nordică şi 25˚36 ́ longitudine estică. Comuna se desfăşoară pe 9 ́ latitudine şi pe 6 ́ longitudine.

Comuna Crucea se învecinează:

• în partea de nord: cu oraşul Cîmpulung Moldovenesc;
• în partea de vest: cu comunele Dorna Arini ,Şaru Dornei;
• în sud: cu oraşul Broşteni;
• în est: cu comunele Stulpicani şi Ostra

Comuna se înscrie în climatul de depresiune şi munţi mijlocii, cu umiditatte ridicată şi ierni lungi şi geroase.Anotimpul rece începe, de cele mai multe ori în luna noiembrie şi întârzie uneori şi după luna martie.Urmează o primăvară scurtă şi apoi vara , la început ploioasă, apoi tot mai secetoasă până spre sfârşitul lunii august, după care începe o toamnă prelungă cu brume frecvente.

Situată în nordul ţării şi în zonă de munte, comuna Crucea se găseşte sub influenţa curenţilor atmosferici din N, N-V, şi uneori din N-E, dar şi a brizelor de munte.Uneori vânturile sunt foarte puternice , cum a fost cel din 7 martie 2002,care a avut o direcţie NE-SV şi o viteză de 150km/h şi care a doborât multă pădure.

Principalul râu care traversează comuna Crucea este Bistriţa; acesta izvorăşte din Munţii Rodnei şi se varsă în Siret,în apropierea oraşului Bacău.

În comuna Crucea vegetaţia poate fi grupată în: păduri, pajişti şi fâneţe.Plantele care cresc aici sunt: feriga,sunătoarea,etc.,sunt caracteristice Carpaţilor în întregimea lor.Altitudinea depresiunii de 700 m face ca pădurea să se instaleze chiar din imediata apropiere a vetrelor de sat. Sunt zone ocupate cu „păduri de amestec”(fag şi conifere),alcătuite din: molid,brad,pin,larice.În păduri fauna este reprezentată de :mistreţi,cerbul carpatin,căprioara,ursul,vulpea,jderul.

Dintre păsări se remarcă: ciocănitoarea,gaiţa,sturzul,uliul,cocoşul de munte. În ape trăiesc: păstrăvi,lipani,scobari,boişteni,mreana,şi mai rar lostriţa.Pajiştile ocupă sub formă de păşuni şi fâneţe suprafeţe întinse.

Solurile au o fertilitate redusă, însă se amendează cu îngrăşămint natural şi devin prielnice pentru cultura cartofului.Resursele naturale subsolice conţin: minereu de uraniu,la Crucea; minereu de cupru la Leşu Ursului; calcar în Munţii Rarăului, roci de construcţie,pietriş şi nisip, şi resursele solice: păduri,păşuni şi fâneţe.În apropierea comunei sunt câteva obiective turistice important: Cheile Zugrenilor, Munţii Rarău(Pietrele Doamnei); Giumalăul, iar la 150 km Lacul Bicaz, Cheile Bicazului şi Lacul Roşu.

b. Context economico-social

În comuna Crucea, existenţa exploatărilor miniere, încă din anii 1956-1966 a făcut ca populaţia să înregistreze o creştere considerabilă datorată migraţiei forţei de muncă din comunele limitrofe şi localităţi din alte judeţe cum ar fi Botoşani, Neam, Iaşi.In afară de minerit populaţia comunei (în prezent de 2500 persoane) se mai ocupă cu exploatarea şi prelucrarea lemnului,creşterea animalelor,comerţul. Cetăţenii comunei sunt în majoritate de naţionalitate română,nivelul de studii fiind mediu(absolvenţi de şcoală profesională şi liceu).

În general părinţii elevilor sunt pensionari (65%),mineri (20%),funcţionari(15%) etc.,iar mamele sunt în proporţie de 75% casnice.Sunt cetăţeni plecaţi la lucru în străinătate (25%) în Spania,Italia etc.

Majoritatea familiilor(65%) locuiesc la casă având gospodării particulare iar restul la bloc. Părinţii participă la şedinţe şi lectorate ,frecvenţa fiind de 90% la clasele primare şi de 65% la clasele gimnaziale.Consiliul Reprezentativ al părinţilor se implicǎ în organizarea serbărilor şcolare,a zilelor onomastice ale elevilor,şi sponsorizează premiile anuale şi unele materiale şi mijloace didactice.

Pe teritoriul comunei există două localuri de şcoală,un cămin cultural,o farmacie şi câteva magazine alimentare.

După revoluţie comuna Crucea a obţinut statutul de zonă defavorizată dar din păcate acest lucru nu a atras investitori astfel că nu s-au creat foarte multe locuri de muncă mai ales pentru absolvenţii de facultate din comună şi în prezent mulți studenţi urmează cursurile unor facultăţi de stat sau particulare dar nu au perspective de angajare pe teritoriul comunei.

Activităţile cultural –sportive se desfăşoară numai cu elevii şcolii.

Datorită unei bune legături şcoală-familie şi a dotării şcolii cu un microbuz pentru transportul elevilor achiziționat de Consiliul Local al comunei Crucea din satele învecinate (Chiril,Cojoci,Lunga),nu se înregistrează multe cazuri de abandon şcolar şi frecvenţa zilnică a elevilor este foarte bună.(90-95%).